“Doamne, Dumnezeul nostru, alţi stăpâni afară de Tine au stăpânit peste noi, dar acum numai pe tine şi numai Numele Tău îl chemăm.” (Isaia 26:13)

Alţi stăpâni afară de Tine au stăpânit peste noi… Să fie televizorul? Să fie calculatorul? Să fie drogurile? Sau poate alcoolul? Să fie lăcomia? Ura? Să fie bârfa? Să fie… care să fie?

Acest verset 13, la fel ca multe altele, te îndeamnă la o auto-analiză atentă şi sinceră. De ce spun sinceră? Pentru că este foarte posibil ca unele dintre lucrurile care te domină să se fi încetăţenit atât de mult în viaţa ta, încât să nu mai fi capabil să faci distincţia între bine şi rău. Să nu îţi mai dai seama că acel lucru este, de fapt, un “alt stăpân” care ţi-a acaparat viaţa.

Şi nu mă refer aici la faptul că eşti informatician şi petreci 10 ore pe zi în faţa calculatorului sau că eşti ziarist şi atunci televizorul/internetul îţi ocupă mare parte din timp. Nu mă refer la lucrurile care sunt specifice meseriei pe care o practici. Ci am în vedere acele lucruri pentru care întotdeauna găseşti o scuză pentru că sau pentru ca să le faci.

Argumentul pe care îl aducem de cele mai multe ori atunci când facem anumite lucruri este acela că avem nevoie să ne relaxăm. Şi aş lua exemplul cel mai simplu: televizorul. Statisticile arată faptul că privitul la televizor tinde să devină “sportul” nostru preferat, în detrimentul unor obiceiuri mult mai sănătoase – plimbările în aer liber, întâlniri cu prietenii etc. Acum avem cluburi, avem mall-uri, avem televizoare din ce în ce mai performante şi, evident internetul. ce au comun toate aceste lucruri? Dacă ar fi să definesc printr-un singur cuvânt aş spune “relaxare”.

Să fie oare acesta efectul? Hmm. Tot statisticile demonstrează că timpul petrecut în spaţii închise, privitul ore în şir la televizor sau monitor, nu doar că nu te relaxează, ci, din contră te secătuiesc şi mai mult de energie. Nu mai aduc în discuţie calitatea programelor tv sau “educaţia” pe care o putem primi în/din cluburi sau mall-uri.

Uşor, uşor aceste lucruri aparent nevinovate pun stăpânire pe viaţa noastră. Pe zi ce trece mai câştigă o părticică din noi, până devenim sclavii lor.

Alţi stăpâni stăpânesc peste noi… De aceea se impune această analiză atentă. Ce timp alocăm lui Dumnezeu în viaţa noastră. Şi nu mă refer aici la timpul cantitativ. Nu înseamnă că dacă citeşti 10 ore Biblia şi alte 5 te rogi eşti mai sfânt decât cel care citeşte o oră şi se roagă 10 minute.

Să nu uităm că viaţa cu Dumnezeu cuprinde mult mai multe elemente decât citirea Bibliei sau rugăciunea. Dacă privim la Domnul nostru, la Isus Hristos, putem vedea că majoritatea timpului său îl aloca oamenilor, slujirii. Viaţa Sa mărturisea despre Tatăl. Purtarea Sa mărturisea despre Tatăl. Nu se ruga non-stop şi nici nu citea texte să spunem inspirate de Dumnezeu, pentru că atunci nu exista Biblia propriu-zisă, tot timpul. Dar viaţa Sa era mărturia supermă a trăirii cu şi pentru Dumnezeu. Îl onora pe Dumnezeu prin ceea ce era El. Noi facem acest lucru?

Îţi propun să iei o zi obişnuită din viaţa ta şi o foaie de hârtie. Împarte-o în 3. În prima rubrică notează tot ce ai făcut tu în ziua aceea. În rubrica a doua notează cu sinceritate dacă lucrul respectiv l-a onorat pe Dumnezeu. Apoi scrie în cea de-a treia coloană ce crezi că ar fi făcut Isus. Compară primele două coloane şi vezi cât de aproape te situezi de Ideal.

Fiţi sfinţi căci şi Eu sunt sfânt. Tinzi să ajungi spre perfecţiune? Ce faci concret? Pe unde te situezi? Fă această analiză cu sinceritate. Când faci această analiză fi sincer cu tine. Analizează-te ca şi cum ai fi un procuror care anchetează un inculpat. Şi vezi care este sentinţa. Apoi ia măsurile care se impun.

Şi Dumnezeu să ne ajute ca în cel mai scurt timp să putem să spunem aşa: “Doamne, Dumnezeul nostru, alţi stăpâni afară de Tine au stăpânit peste noi, dar acum numai pe tine şi numai Numele Tău îl chemăm.”

AMIN